China roieste cu nave de război, avioane și trupe în jurul Taiwanului, totul într-o demonstrație de forță după afirmațiile noului președinte de Ziua Națională a insulei

de: Andrei Simion
14 10. 2024
China desfășoară forțe militare în jurul Taiwanului ca demonstrație de forță după declarațiile președintelui insulei

China și-a mobilizat toate resursele militare – nave de război, avioane și trupe – pentru a înconjura Taiwanul, într-o demonstrație de forță considerată un avertisment clar împotriva oricăror acțiuni separatiste. Exercițiile militare de luni, desfășurate de Armata Populară de Eliberare (PLA), au venit ca răspuns la discursul recent al președintelui taiwanez Lai Ching-te, în care acesta a subliniat că Republica Populară Chineză „nu are niciun drept de a reprezenta Taiwanul”.

China își arată forța în fața Taiwanului

Într-un gest provocator, toate ramurile armatei chineze – forțele aeriene, navale și terestre – au fost implicate în exercițiile militare de mare amploare, care au avut loc în jurul insulei principale a Taiwanului. Potrivit purtătorului de cuvânt al Comandamentului de Teatru de Est, căpitanul senior Li Xi, citat de The Guardian, aceste exerciții au inclus simulări de luptă pentru a pregăti forțele pentru operațiuni aeriene și maritime, blocarea porturilor cheie ale Taiwanului și atacuri asupra unor ținte maritime și terestre. Totodată, garda de coastă chineză, care operează sub același comandament cu armata, a anunțat patrulări „în scopul aplicării legii” în jurul insulei, ilustrând prin hărți trasee de patrulare care înconjurau insula principală. Aceasta a fost descrisă drept „o acțiune practică de control al insulei Taiwan, în conformitate cu principiul unei singure Chine”.

Răspunsul Taiwanului la aceste acțiuni nu s-a lăsat așteptat. Consiliul pentru Afaceri cu China Continentală al Taiwanului a calificat exercițiile de luni drept „provocări evidente” care subminează grav pacea și stabilitatea regională. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat Beijingului „să se retragă de la marginea prăpastiei”, în timp ce biroul președintelui a făcut apel la China să accepte „bunăvoința” exprimată de președintele Lai în discursul său. În același timp, președintele a convocat o ședință de securitate națională pentru a răspunde provocărilor venite din partea Beijingului.

O lume în alertă: reacții internaționale și implicații

În Statele Unite, oficialii administrației Biden au declarat că monitorizează îndeaproape aceste exerciții militare, reiterând faptul că nu există nicio justificare pentru o astfel de acțiune, mai ales după un discurs considerat de rutină al președintelui taiwanez. „Facem apel la RPC (Republica Populară Chineză) să acționeze cu reținere și să evite orice alte acțiuni care ar putea submina pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan și în regiunea extinsă, care sunt esențiale pentru pacea și prosperitatea regională și o chestiune de preocupare internațională”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Exercițiile militare chinezești, denumite „Joint Sword 2024B”, au fost anticipate de observatori și se încadrează într-un tipar bine stabilit. Anterior, China a desfășurat exerciții similare sub denumirea „Joint Sword 2024A”, la scurt timp după inaugurarea președintelui Lai, ceea ce sugerează o continuare a presiunilor militare. Aceste exerciții sunt văzute ca o demonstrație de forță și o escaladare a tensiunilor, chiar dacă nu implică neapărat focuri de armă sau interdicții de zbor.

Reacțiile din Taiwan și din întreaga lume reflectă îngrijorarea față de intențiile Chinei. Liderul chinez, Xi Jinping, a reafirmat în repetate rânduri că Taiwanul este o provincie chineză și a făcut apel la ceea ce numește „reunificarea pașnică”. Cu toate acestea, majoritatea covârșitoare a populației și parlamentului taiwanez resping această perspectivă, nefiind dispuși să accepte un regim comunist impus de Partidul Comunist Chinez.

În acest context, exercițiile desfășurate de PLA par a fi o continuare a strategiei de intimidare, care include nu doar desfășurări militare în zonă, ci și o campanie de război informațional și economic. Între timp, rapoartele serviciilor de informații americane sugerează că Xi Jinping a instruit armata chineză să fie pregătită pentru o invazie la scară largă a Taiwanului până în 2027, ceea ce amplifică neliniștea comunității internaționale cu privire la viitorul acestei regiuni.

Tensiuni persistente și perspective viitoare

Discursul președintelui Lai de Ziua Națională a fost considerat de analiști mai moderat decât cel susținut la inaugurarea sa în luna mai, însă reacția agresivă a Chinei ridică semne de întrebare cu privire la viitorul relațiilor dintre cele două state. David Sacks, scriind pentru Consiliul pentru Relații Externe, a remarcat că, dacă China continuă să reacționeze agresiv la astfel de discursuri moderate, președintele Lai ar putea ajunge la concluzia că nu există beneficii în a da dovadă de reținere și ar putea adopta o retorică mai explicită în ceea ce privește relațiile cu China.

Analizele militare arată că fiecare nou set de exerciții desfășurate de China aduce cu sine o creștere a capacităților strategice, chiar dacă, la prima vedere, nu se observă o intensificare a puterii de foc. Exercițiile recente au inclus mobilizarea unor zone mari în jurul principalelor porturi taiwaneze, iar garda de coastă chineză a simulat patrulări de impunere a „legii”, consolidând astfel mesajul de autoritate asupra insulei.

Între timp, China a efectuat și alte exerciții militare, inclusiv un test al unei rachete balistice intercontinentale DF-41, prima de acest tip lansată de China de la sfârșitul anilor 1980. Racheta a aterizat în Pacificul de Sud, aproape de Polinezia Franceză, ceea ce a provocat îngrijorări în rândul națiunilor din Pacific. De asemenea, China a participat recent la exerciții comune cu Rusia, iar luni mass-media rusă de stat a raportat continuarea unor exerciții anti-submarin în Pacificul de nord-vest.

Jocuri de putere și incertitudini regionale

Situația actuală din jurul Taiwanului reprezintă un punct critic pentru stabilitatea regiunii. China pare hotărâtă să demonstreze că nu va tolera nicio tentativă de independență a Taiwanului, în timp ce liderii taiwanezi încearcă să păstreze o linie moderată, dar fermă, pentru a evita escaladarea într-un conflict deschis. Răspunsurile internaționale sunt, de asemenea, esențiale în menținerea echilibrului fragil din Strâmtoarea Taiwan. Deocamdată, demonstrația de forță a Chinei este percepută mai degrabă ca o încercare de intimidare, însă potențialul pentru o confruntare directă rămâne o preocupare majoră.

În această atmosferă tensionată, viitorul Taiwanului și al relațiilor sale cu China rămâne incert. În timp ce Xi Jinping continuă să promoveze ideea reunificării, Taiwanul și aliații săi sunt pregătiți să reziste în fața presiunilor crescânde. Comunitatea internațională urmărește îndeaproape evoluțiile, conștientă că orice greșeală sau provocare poate declanșa o criză cu consecințe majore nu doar pentru regiune, ci și pentru întreg globul.